Date de contact scoala

Scoala Gimnaziala "Dimitrie Ion Ghica"

Comuna Radovanu

Judetul Calarasi

cod postal 917205

Strada Principala, 154

Telefon 0242517204

Fax 0242517458

mail scoala.radovanu@gmail.com

www.scoalaradovanu.ro

Istoric localitate

Comuna Radovanu este situata in Campia Munteniei, pe malul drept al Argesului, la 18 km de Oltenita si 47 km de Bucuresti. Asezat intr-un spatiu geograhic favorabil, Radovanu a fost locuit inca din cele mai indepartate timpuri, fapt dovedit atat de descoperirile arheologice cat si de documentele scrise. In partea de sud - vest a comunei se intinde de la vest la est Valea Coadelor.In aceasta vale, pe locul nimit de localnici “La Muscalu”, a fost descoperita o asezare neolitica de la inceputul mileniului al IV–lea IH.Cercetat timp de 25 de ani de arheologul Eugen Comsa, complexul neolitic de & nbsp; la Radovanu este reprezentat de patru asezari succesive, suprapuse, ce dateaza din faza de tranzitie de la cultura Boian la cultura Gumelnita.

In sud-estul localitatii noastre, pe platoul numit “Gorgana a II-a” ,au fost descoperite o asezare tracica din faza a III-a  a culturii Coslogeni si o importanta dava geto-daca ce isi are inceputurile cam pe la anul 150 I.H. si a disparut, in urma unui incendiu, in preajma anului 60 I.H. Tot pe Valea Coadelor, unde a fost descoperit complexul neolitic, arheologul Maria Comsa a cercetat patru asezari din perioada prefeudala si feudala.Primele trei sunt din secolele VI - VII, VII - VIII, IX - X iar ultima asezare, care apare consemnata si in documentele scrise, este datata din secolele XV - incetutul secolului al XVIII - lea si cuprinde patru niveluri de locuire. Ultimul nivel este reprezentat print - o casa care era in acelasi timp si atelierul unui mester bijutier. Existenta ultimei asezari este semnalata nu numai de descoperirile arheologice ci si de documentele scrise. 

Primul document scris in care este mentionat satul Radovanu a fost emis de domnul Tarii Romanesti, Alexandru Mircea (1568-1577). Este vorba de un hrisov din 26 februarie 1576 prin care domnitorul daruia lui “jupanului Stan din Clatesti” o parte din satul nostrum “ sat anume Ghindeni cu tot hotarul situate la Radovanu de Mijloc”. Potrivit documentelor vremii, timp de 400 de ani, Radovanu s - a aflat in proprietatea a patru mari familii boieresti: Craiovescu, Cantacuzino.Dudescu, Ghica.In a doua jumatate a secolului al XV - lea satul nostru apartinea lui Neagoe Craiovescu, care la sfarsitul aceluiasi secol l - a daruit fiului sau Radu Craiovescu.De la acesta satul s - a trasmis pe linie feminina, in cadrul aceleiasi familii, ajungand in preajma anului 1600 in proprietatea viitorului voievod al Tarii Romanesti, Radu Serban, stra - stranepotul lui Radu Craiovescu.In secolul al XVII - lea Radovanu era mosie a familiei Cantacuzino si anume a Elinei Cantacuzino, fiica lui Radu Serban si sotia postelnicului Constantin Cantacuzino.In anul 1681 Elina Cantacuzino, vaduva postelnicului, lasa mostenire Radovanu fiului sau, stolnicul Constantin Cantacuzino, carturar de seama si abil om politic. & nbsp; Pe la mijlocul secolului al XVIII - lea satul nostru apartinea, potrivit documentelor, lui Nicolae Dudescu, stranepotul stolnicului Constantin Cantacuzino si nepotul lui Antioh Cantemir(domn al Moldovei si fratele lui Dimitrie Cantemir).Dintr - un document ce dateaza din 18 noiembrie 1793 aflam ca boierul Dudescu a dat mosia ca zestre fiicei sale, Marioara Dudescu, sotia banului Scarlat Ghica. 

Dupa cum am amintit mai sus, o parte a satului Radovnu si anume Ghindeni, devenise in anul 1576 mosia boierului Stan din Clatesti. Doua secole mai tarziu, in anul 1793 Tudorache Cretulescu, descendent al boierului Stan din Clatesti, a vandut Ghindeni banului Scarlat Ghica. Proprietar al intregii mosii, Banul Ghica si-a stabilit resedinta in localitatea noastra unde a construit biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului (1754) si palatele Ghica (1769). In anul 1782 Banul a obtinut de la domnie dreptul de  a tine targuri saptamanale iar din anul 1793 si dreptul de a organiza doua balciuri pe an. Aceste schimbari au facut ca satul sa prospere si  sa se extinda. Astfel, in anul 1810 Radovanu avea 725 de locuitori si 112 case. Ultimele dovezi de locuire pe Valea Coadelor dateaza de la inceputul secolului al XVIII - lea.Se pare ca dupa aceasta data satenii au parasit vechea vatra a satului si si - au ridicat locuintele la poalele“dealului”, pe vechea albie a Argesului, in aproprierea bisericii si a palatului Ghica, vatra de astazi a comunei noastre.Prin acest sat a trecut la inceputul secolului al XIX - lea Constantin Ipsilanti.Numit domn al Tarii Romanesti, Voda Ipsilanti a ajuns in Oltenita pe 14 octombrie 1802.De aici si - a continuat drumul spre capitala”sosind pana la mosia Radovanu a boierului Banu Scarlat Ghica, cind s - a intamplat acel infricosat cutremur de pamant”care a lovit in acel an Tara Romaneasca.

Radovanu a fost proprietatea familiei Ghica de pe la mijlocul secolului al  XVIII lea pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, trecand de la banul Scarlat la comisul Iancu apoi la Pericle si in sfarsit la Dimitrie Ion Ghica. In anul 1888 Dimitrie Ion Ghica paraseste Radovanu vazand mosia Societatii Generale de asigurari Dacia-Romana. In 1890 Pavel Chiritescu a cumparat de la Dacia-Romana terenul din Lunca Argesului. Fostul prefect al judetului Ilfov, Constantin Alimanisteanu, a cumparat in 1911 o parte a mosiei din “deal”. Astfel, la inceputul secolului al XX-lea detineau proprietati in Radovanu Pavel Chiritescu, Constantin  Alimanisteanu, Societatea Dacia-Ronana devenita Casa Rurala si obstea taranilor improprietariti in 1864. In toata aceasta perioade radovenenii isi fac simtita prezenta in principalele moment e ale istoriei noastre.In anul 1821, in timpul Revolutiei conduse de Todor Vladimirescu, taranii radoveneni au refuzat sa - si mai indeplineasca obligatiile si au trecut la actiuni violente impotriva proprietarului, comisul Iancu Ghica.Acesta, speriat, s - a refugiat la Bretcu in Transilvania.Framantari au avut loc si in timpul revolutiei din 1848.In anul 1864 este adoptata reforma agrara. Efectele acesteia erau resimtite si in satul & nbsp; nostru prin improprietarirea, din mosia detinuta acum de Dimitrie Ion Ghica, fiul lui Pericle Ghica, a 552 de tarani. 

Lipsa pamantului sau insuficienta acestuia, invoielile agricole apasatoare au creat o stare nemultumuire si incordare in lumea satelor, care a culminat cu rascoala din 1888. Rascoala a cuprins si Radovanu. Taranii s-au manifestat cu furie atacand casa arendasului si a fost nevoie de interventia armatei pentru  a restabili linistea. Comunitatea radoveneana si - a adus, ca de altfel intreg poporul roman, propria contributie la obtinerea indepentei Romaniei si la raelizarea Romaniei Mari.Astfel, in 1877, 32 de tineri au trecut Dunarea si - au participat la razboiul de indepenta. Cei ramasi acasa au oferit pentru sustinerea frontului: paine, faina, branza, cojoace, cai, fan etc.La sfarsitul razboiului cei care s - au intors de pe front au fost improprietariti cu cate 10 pogoane de pamant in satul botezat simbolic Curcani, infiintat de guvern pe pamantul statului.In 1916 tinerii radoveneni luau din nou drumul frontului.Victoriile de la Marasesti, Marasti si Oituz au dat curaj si noi sperante romanilor iar sfarsitul razboiului si Mare Unire le - au umplut inimile de bucurie. Eroii nostri care s - au intors acasa aduceau cu ei satisfactia victoriei si a visului implinit dar si promisiunea regelui ca vor primi pamant.Nici cei mai putin norocosi, cei care si - au pierdut viata in lupta, n - au fost uitati.Monumentul, care strajuieste solemn curtea bisericii din central localitatii Radovanu, pastreaza vie amintirea celor care si - au varsat sangele pentru unirea tuturor romanilor

Informatii puse la dispozitie de doamna profesor Angela Alexe - din Monografia localitatiii Radovanu

Istoric invatamant in Radovanu

Inceputurile invatamantului organizat in comuna Radovanu dateaza din anul 1864 ca urmare a promulgarii legii de organizare a instructiunii publice, prin care invatamantul primar devenea obligatoriu, general si gratuit.Sub influenta schimbarilor care se produceau in tara, Dimitrie Ion Ghica a donat in acest an un local format din patru camere spre a servi ca scoala.Pana in preajma anului 1880 aici cursurile se defasurau pe durata unei singure zile cu un singur invatator la patru clase. Cu cativa ani inainte sa vanda mosia sa din Radovanu, Dimitrie Ion Ghica a facut o a doua donatie constand in locuinta sa formata din cinci camere plus terenul aferent cu o suprafata de zece mii metri patrati. Aceasta cladire este in prezent demolata. pe locul ei fiind lconstruit localul nou al GPN Radovanu. Pana in anul 1924, cand s-a trecut la invatamantul pe jumatate de zi, cursurile s-au desfasurat tot pe parcursul unei zile intregi. In ultimul deceniu al secolului trecut scoala era frecventata de circa 100 de elevi din totalul de 670 de copii de varsta scoala intre sapte si doisprezece ani. Cu intretinerea acestora se cheltuiau anula 5358 lei. Numarul elevilor a crescut in primul deceniu al acestui secol datorita nevoii de persoane stiutoare de carte in administratia comunei si a cresterii amenzii de la 5 la 15 lei pentru cei ce nu se prezentau la examen. In perspectiva scolarizarii unui numar mai mare de elevi, primaria comunei cerea in 1897 Societatii Dacia-Romania, noul propietar al mosiei Radovanu, un teren de 7505 metri patrati pentru a construi un local nou. Scoala urma sa se construisca in dosul scolii vechi donate de D.I.Ghica. Acest noul local cu patru sali a fost construit in 1927 iar in 1928 a fost construita scoala cu o singura clasa din Coadele. Pentru a-si mai acoperi o parte din cheltuieli, scoala a mai primit, prin reforma agrara din 1921 1, 5 ha de pamant, suprafata detinuta la aceasta data fiind de 2,5 ha. In anul 1969 este dat in folosinta loacalul nou al scolii din satul Valea Popii. In anul 1971 a fost dat in folsinta ultimul din cele trei localuri ale scolii, cladire cu parter + un nivel. In urma reconstiturii dreptului de proprietate asupra terenurilor, incepand cu anul 2005 scoala are in proprieteate suprafata de 10 ha teren agricol.

Informatii puse la dispozitie de doamna profesor Alexe Angela - selectie din Monografia localitatii Radovanu 

Localizare comuna Radovanu 

Comuna Radovanu a fost locuita atat in epoca straveche cat si in epoca veche. Radovanu a aparut prima data consemnata in documente in anul 1576 intr-un hrisov emis de domnul Tarii Romanesi, Alexandru Mircea. Timp de 400 de ani, satul nostru s-a aflat in proprietatea a 4 familii boieresti: Craiovesti, Cantacuzini, Dudesti, Ghiculesti. 

Comuna Radovanu este asezata in partea de sud-est a Romaniei, in judetul Calarasi, la intersecta coordonatelot 2400 si 11' longitudine estica si 4400 si 13' latitudine nordica.

Asezarea se afla in Lunca Argesului, pe malul drept al acestuia. Localitatea se gaseste la 18 km de orasul Oltenita si 47 km de Bucuresti si are urmatorii vecini:

• Nord-sat, comuna Crivat
• Est-sat, comuna Soldanu
• Sud-sat, comuna Chirnogi
• Sud-vest sat, comuna Cascioarele
• Din punct de vederea teritorial - administrativ, comuna Radovanu este formata din satul Radovanu si satul Valea Popii iar in cadrul judetului Calarasi satul se afla in extremitatea vestica.
• Informatii puse la dispozitie de doamna profesor Minciuna Geta

• ---

  ANUL INFIINTARII SI DENUMIRI PURTATE DE-A LUNGUL VREMII

  1864-1935 - Scoala primara mixta

  1935 - 1938 - Scoala primara de baieti nr.1; Scoala primara de fete 

  1938-1948 - Scoala primara mixta

  1948 - 1952 - Scoala elementara

  1952-1961 - Scoala elementara de 7 ani

  1961 - 1969 - Scoala elementara de 8 ani

  1966-1982 - Scoala generala Radovanu

  1982 - 1989 - Scoala cu clasele I - X Radovanu

  1989-2004 - Scoala cu clasele I-VIII Radovanu

  2004 - 2012 - Scoala cu clasele I - VIII Dimitrie Ion Ghica Radovanu

  din noiembrie 2012 - Scoala Gimnaziala Dimitrie Ion Ghica Radovanu